În barul meu de negri

O sa miroase a cafea, si-o sa fie intuneric, intuneric ca-n curu’ lu’ Bob Marley. Si-o sa fie doua becuri in total, unul la bar si unu la pian.

In barul meu de negri, vesnic deschis, o sa fie mereu cineva, poate macar barmanul, dormind mut de bat cu capul pe tejghea, sau ultimii doi clienti, tineri studenti deabia ajunsi in oras, care la 6 jumate dimineata incep sa se simta chiar mai bine decat acasa pe canapeaua lor din colt.

In barul meu de negri o sa se asculte muzica, nu cacat… si-o sa fie impecabil sonorizat, numai cu amplifuri pe lampi si difuri profi, asa incat chiar si cei mai cizma dintre audiofoni sa aiba orgasm cand sunetele acelea cristaline ca Ozana cea frumos curgatoare, si pure ca minorele din desenele lu’ Walt Disney – li se vor urca prin rect si le vor produce un orgasm prin stimularea prostatei.

In barul meu de negri o sa fie internet wi-fi, si mese de toate marimile: de mineriada, de lot olimpic, de jazzolici anonimi, de vrajit gagica, si de muncit ca sobolanu’ la laptop.

In barul meu de negri o sa fie zilnic muzica live, cantata de oameni care chiar simt muzica. O sa fie pauze de tzigara pentru formatie, si o sa fie seri open-mic. O sa fie sesiuni de magiun (jam-sessions) si seri cu stand-up sau teatru.

In barul meu de negri o sa fie o tipa cu o voce dementziala, si cu un bust pe masura vocii, cu par afro, si buze ca doua barci gonflabile ce-o sa se plimbe cu miscari de felina printre mese, si-o sa bage barbatii in boale cu improvizatiile ei soul Aretha Franklin, si cu miscarile de pendula ale soldurilor ei.

Pentru cei care o sa aiba de comentat.. in barul meu de negri o sa fie o gaura cu crocodili… o sa fie doi: Danutz si Sanziana – si-o sa-i hranim zilnic cu manelisti “vii” (pe cat de vii pot sa fie specimenele astea) – asta o sa fie una din atractiile fiecarei seri. De asemenea, cei doi crocodili vor fi mascotele barului si la orice joc de carti sau la prestatii acustice nemultumitoare se vor da pedepse cum ar fi “spala crocodilii pe dinti” sau “scarpin-o pe burta pe Sanzi” sau “du-te si joaca leapsa cu Danutz” – ceea ce-o sa fie o placere mai ales ca mascotele noastre vor fi exemplar dresate si nu vor manca decat pe manelisti (pe restu o sa-i mestece asa putin, si-o sa-i scuipe in scarba, dupa).

In barul meu de negri o sa fie chestii gratis, cum ar fi apa, saratzelele si biscuitii la fiecare masa iar la bar o sa fie un mega-cosulet cu bunatatzi – bomboane, caramele, gume, tzigari, prezervative, din care o sa-si ia fiecare ce-i pofteste inimioara.. si in functie de zi, de fazele lunii si de cheful meu – o sa fie mai multe, mai bogate, mai scumpe, mai bune – si mereu, dar mereu – voia buna, bunul simt, si un zambet va fi acolo pentru orice oaspete (ca toti o sa fie oaspeti, nu doar clienti).

In barul meu de negri o sa se aciuieze tinere talente, copii fugiti de-acasa, care-o sa stea nopti in sir ascultand baietii din formatie, si-o sa le curga ochii dupa instrumentele lor, si eu ca un Mecena am sa le dau voie sa alunge pisicile la 6 dimineata, cu zgomotele produse din bunavointa, cu instrumentele si pe cheltuiala barului, de ei. Si asa, an dupa an formatii de renume, cu ceva de zis in muzica noastra se vor ridica din barul meu de negri.

In barul meu de negri nu va exista nici un televizor, doar un comp si-un proiector pentru serile cu concerte pe DVD, sau cu filme pentru educat mintea si spiritul. Vinul o sa fie de toate culorile, si pentru toate gusturile, la mare cautare si la pret mic, vinul casei o sa invioreze spiritele, si-o sa tulbure privirile oaspetilor. Bucataria o sa seveasca doua feluri de “mancare” : cartofi pai si floricele.

In barul meu de negri o sa existe un mosnegut, cu chelie si barba alba, care-o sa vina din cand in cand, o sa ceara un pahar de busuioaca de bohotin, o sa se aseze mereu la aceeasi masa din colt, si-o sa rada, singur sau cu altii – caci toti o sa-l stie de mare shotie, si in unele seri, cand afara ploua o sa se aseze la pian, si-n bar o sa se faca o liniste ca`n prima zi, si o sa inceapa sa cante melodii triste dar atat de frumoase, de pe vremea lui, tineri o sa se ridice de la locurile lor si`or sa ia instrumente sa`l acompanieze, tipele or sa suspine, tipii o sa se afunde ganditori in fumul tigarii lor, si fiecare oaspete o sa respire…

…muzica

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *